ACASA DESPRE NOI ARTICOLE GALERIE ECHIPAMENT
LINK

DESENAREA LUNII

   Pentru desenul Lunii folosesc un creion de grafit, o foaie alba de hartie si eventual un betigas pe care infasor putina vata. Acest din urma instrument il folsesc pentru a retusa urmele lasate de creion pe hartie si nu in ultimul rand o radiera.
De obicei imi aleg zona ce doresc sa o desenez si incerc sa tin telescopul cat mai mult timp centrat pe detaliile respective. Daca utilizati o platforma ecuatoriala sau o montura ecuatoriala, nu mai este necesar sa faceti corectile periodice de aducere in camp a detaliilor si atentia se va concentra mai bine pe desen. In continuare voi da exemplul realizarii pas cu pas a desenului realizat in data de 03.05.2006 ora 22h craterelor Catharina, Cyrillus si Teophilus. Metoda folosita de mine a fost inspirata din articolele pe care le-am gasit pe unele forumuri de astronomie. Odata cu acumularea experientei, desenele se vor apropia foarte mult de realitate, fiind confundate cu fotografiile (nu este gluma - unii amatori au reusit aceste performante).
Asadar, aveti nevoie de un creion, o coala alba de hartie, un suport pe care sa sprijiniti hartia si o radiera.

Desenul incepe prin schitarea principalelor detalii, respectiv a craterelor mai mari, incercand sa se pastreze proportiile observate in ocular.
Se continua cu desenarea detaliilor mai marunte, in special a craterelor aflate la limita vizibilitatii. Se traseaza grosolan limitele dintre umbra si lumina in interiorul craterelor.
Zonele astfel delimitate se umplu cu culoare inchisa; eu utilizez acelasi creion atat pentru nuante de gri deschise cat si pentru nuante mai inchise. 
Pasul urmator consta in umplerea cu culoare a interioarelor craterelor si a zonelor adiacente acestora. Pentru a retusa rumele lasate de creion folosesc in aceasta faza un betisor pe care infasor vata.
Se continua cu desenarea detaliilor in interiorul si exteriorul craterelor. Puteti folosi radiera pentru a sterge zonele mai stralucitoare din desen, sau pentru a delimita marginile crterelor de restul suprafetei.

   De obicei nu ma opresc aici ci, de regula, scanez desenul si ii atasez diferite informatii utile cum ar fi data si ora observatiei, instrumentul observat si grosismentul utilizat, numele si locatia observatorului. Alte modificari nu aduc desenului ci incerc sa ii pastrez cat mai bine originalitatea. Un exemplu de prelucrare finala poate arata ca in desenul de mai jos.