Jurnal telescop 10 inch

JURNAL DE CONSTRUCTIE TELESCOP DOBSON 10 INCH

In aceasta pagina ne-am gandit sa va prezentam jurnalul constructiei telescopului nostru de 10 inch (25 cm). De obicei, cand construiesc un telescop, obisnuiesc sa tin un jurnal virtual in care sa-mi notez zilnic activitatea din ziua respectiva. In acest mod, se poate urmari pe viitor unele greseli care pot fi evitate la urmatoarea constructie. Jurnalul poate veni si in sprijinul celor care doresc sa isi construiasca ei insisi instrumente optice de observatie. Jurnalul l-am pastrat in forma lui originala, fara sa intervin in nici un fel asupra continutului acestuia. Constructia oglinzii a debutat la inceputul lunii octombrie.

Proiect telescop Newton 250mm F6
Sticla necesara pentru constructia oglinzii am reusit sa o procuram de la Alin Tolea din Baltimore USA care ne-a donat un disc de 254 mm (10 inch) si 24 mm grosime. Oglinda era degrosata la F5.5 ceea ce a usurat mult procesul de realizare a opticii. Am inceput asadar cu realizarea uneltei (negativului) pentru finisarea oglinzii. Acesta l-am realizat din ghips (ipsos) care l-am achizitionat pentru pretul de 28.000 lei (4 Kg). Am cumparat o cantitate mai mare deoarece nu eram sigur de reusita realizarii uneltei din prima incercare. Asa s-a si intamplat, in primul caz gipsul s-a intarit prea repede si a fost nevoie “sa-l indesam” cu mana pentru a lua forma oglinzii. In al doilea caz am facut o pasta fluida de gips pe care am turnat-o peste oglinda. Pentru acest lucru am folosit o banda mai groasa de hartie (carton) pe care l-am infasurat in jurul oglinzii folosind banda adeziva. Inainte de asta insa am pus peste oglinda un celofan pentru alimente, pentru a evita lipirea gipsului de oglinda. Mai jos se vad rezultatele.


Oglinda pregatita pentru realizarea uneltei negativ…	…dupa turnarea gipsului

Am asteptat circa o jumatate de ora, apoi am indepartat banda de hartie de pe unealta.
Gipsul deja incepuse sa se intareasca, reactiile ce aveau loc il faceau sa fie caldut. Am lasat unealta sa se usuce 2 saptamani. La sfarsitul primei saptamani deja devenise foarte alba si pierduse din greutate.


Unealta la o saptamana si jumatate dupa realizare	…unealta si oglinda

Intre timp am incercat sa construiesc bariletul oglinzii principale. Am luat ca model bariletul de oglinda cu 9 puncte prezentat in cartea lui Kriege Berry – The Dobsonian Telescope. Cateva zile am cautat materialele necesare. Mare parte din ele le aveam prin casa: teava patrata, cornier, etc. Bariletul original era realizat din 3 tevi cu profil patrat care erau prinse de 2 plat bande prin sudura.

Deoarece nu aveam posibilitate de sudare am folosi corniere pe care am fixat cu suruburi de 4 cele 3 tevi la distantele determinate cu ajutorul programului gui_plop.exe si Corel Draw.
Rezultatul se poate vedea mai jos. Profilul nu este inca gata deoarece mai trebuie sa realizez 3 gauri cu filet pentru colimarea principalei si 5 gauri pentru fixarea principalei si sling.

Tot cu ajutorul programului gui_plop.exe am determinat si dimensiunile celor 3 triunghiuri. Pe acestea le-am decupat din placaj de 8 mm pe care l-am intarit cu aracet si tabla zincata de 0,5 mm lipita cu poxipol. Pentru cele 9 puncte de sprijin am hotarat sa folosesc garnituri de cauciuc pentru robineti cu diametrul de 16 mm si grosimea de 7 mm. Am inceput si constructia cutiei secundare, si am reusit sa tai cei 3 suporti din leaturi.

In data de 23 octombrie 2004 am inceput sa vopsesc unealta in vederea realizarii impermeabilitatii. Am folosit vopsea email de culoare gri deschis. Am reusit sa dau deocamdata un strat de vopsea pe fata si lateralele oglinzii si cateva straturi de vopsea pe fata si marginile triunghiurilor.

25 octombrie 2004 – am taiat piesele componente pentru realizarea bariletului oglinzii secundare. Am folosit tulpina de brad de aprox. 40 mm grosime. Am taiat doi cilindri unul cu inaltimea de 25 mm iar celalalt de 50 mm.

26 octombrie 2004 – am vopsit spatele uneltei cu vopsea. De asemenea am reusit sa procur “carligele” pentru fixarea oglinzii principale in barilet. Am incercat sa tai si “butoiasele” laterale pentru protectia principalei.

30 octombrie 2004 – Am lipit hartiile pe punctele de sprijin, am folosit in acest sens carton de dosar, pe care l-am decupat si l-am lipit cu poxipol. Am reusit sa fac rost de burghiu de 5 si 6, si tarod pentru filet de 6. Am lipit cu vopsea patratele pe unealta, dupa care am pus oglinda deasupra pentru a presa si forta patratele sa fie la acelasi nivel. Nu am lasat decat oglinda cu greutatea ei. Am continuat cu lucrul la bariletul oglinzii principale unde am facut gaurile cu filet pentru suruburile de regalj si cele pentru slider (gaura de 6). Am trecut apoi la taierea triunghiurilor din tabla si le-am lipit pe triunghiurile din lemn. Am lucrat putin si la bariletul secundara unde am incercat sa rotunjesc putin suportul pentru lame.

Bariletul oglinzii principale, inca neterminat. In a doua fotografie se observa coolerul pentru racirea oglinzii.

In data de 02 noiembrie am facut ultimele doua gauri pentru bariletul principalei. Operatia a mers foarte greu din cauza ca s-a stricat mandrina masinii de gaurit, si pe deasupra burghiele de 6 taiau foarte greu. In aceeasi zi am cumparat si o bara filetata de 6 si lunga de 1 m din care voi taia 3 bucati de aprox. 10 cm pentru constructia piesei de fixare a oglinzii principale. Am renuntat la realizarea celui de al doilea sant in surubul pentru fixarea sliderului deoarece il voi fixa prin cusatura cu ata.

In data de 6 noiembrie 2004 am finalizat constructia bariletului oglinzii principale. Am taiat din bara filetata de 6, 3 bucati de 9,5 cm. Am reusit sa tai la dimensiune si cele 3 bucati din coada de matura pe care le-am gaurit apoi excentric cu burghiu de 6,2 mm.
Cele 3 piese pentru sustinerea oglinzii le-am taiat mai scurte si apoi am pus peste ele izolatie termosensibila.
Un dezavantaj consider ca vine din partea slider’ului care este putin prea elastic si nu sustine greutatea oglinzii in pozitie verticala, aceasta sprijinindu-se pe cele 2 piese de sustinere exterioara.
Am lipit si punctele pentru sustinerea oglinzii si piulitele pentru cele 3 suruburi de reglare. A mai ramas doar de lipit cercul de fixare triunghiuri.


Bariletul fara oglinda	…si cu ventilatorul fixat provizoriu

Tot azi am inceput sa slefuiesc si oglinda principala. Din cauza ca unealta nu a copiat fidel forma oglinzii este necesara potrivirea celor doua suprafete. Am inceput sa desenez pe unealta diferite forme, patrate, X’uri, iar pe oglinda niste cercuri concentrice. Dupa primele tentative de slefuire am observat ca formele de pe oglinda se sterg doar in partea centrala in timp ce marginile erau neatinse, iar pe unealta doar cateva patrate facea contact. Am slefuit atat cu oglinda deasupra cat si dedesupt cu curse centrate de 1/3 din D, sau curse excentrice. La terminarea prafului abraziv (nu am avut decat pentru 3-4 reprize) am observat o imbunatatire in contactul patratelor cu oglinda. De data aceasta mai multe patrate au intrat in contact cu oglinda, iar formele au disparut aproape in intregime.
Se recomanda utilizarea curselor centrate si a celor excentrice pana la potrivirea cat mai fidela a celor doua suprafete.
Dupa cateva reprize de slefuit am renuntat la unealta, deoarece nu era bine realizata. Patratele avand suprafata prea mare nu au atins oglinda si in plus unealta a inceput sa piarda din impermeabilitate cand fasiute de vopsea au venit jos la o mica lovire. De asemenea abrazivul a intrat in stratul superficial de vopsea creind pericolul caderii acestora pe suprafata oglinzii in momentul finisarii. Asadar am realizat o noua unealta in data de 9 noiembrie 2004 (marti). De data aceasta am folosit mai multa apa, am obtinut chiar o solutie foarte diluata de apa si gips. Avantajul a fost enorm deoarece am turnat solutia peste oglinda preparata si unealta a luat perfect forma oglinzii. Am pus o cantitate mai mare de gips pentru a obtine o unealta mai rezistenta. Pentru a grabi procesul de uscare am pus unealta pe calorifer invelita intr-o panza subtire pentru a avea aer. Unealta nu o voi mai proteja cu vopsea pe baza de ulei ci voi folosi lac (ceva in genul lacului nitrolucios). Placutele de ceramica sunt inca greu de gasit, asa ca cred ca voi folosi o placa mai mare 30x30 cm pe care o voi taia in bucatele mici de 2,5x2,5 cm. In zilele ce au urmat am facut o noua unealta de data aceasta mai groasa pentru a evita surprizele ce ar putea apare pe parcurs (fisuri, crapari etc). Am folosit gipsul ramas, cumparat la inceput in cantitate mai mare (4 kg). Dupa operatia de uscare (care am lasat-o sa dureze circa 2 saptamani) am achizitionat de la un magazin LAC NITRO la pretul de 85.000 lei/0.7 kg. Cu aceasta ocazie am luat inca o pensula cealalta fiind deja folosita cu vopsea. Am dat asadar un strat care a fost absorbit aproape in intregime. Dupa cateva zile am cumparat o alta pensula (16.000 lei) deoarce cealalta se stricase. Am dat in total 3 straturi de nitrolac, in final obtinand o suprafata foarte lucioasa dar si impermeabila in acelasi timp.
Am terminat de lacuit unealta si am lasat-o la uscat cateva saptamani (deoarece am primit de la Alin Tolea raspuns ca imi va trimite patratele de ceramica cu latura de 1 inch).
In luna Ianuarie 2005 ziua 11 a sosit de la prietenul nostru Felician din Sf.Gheorghe, pachetul trimis de la Alin care continea patratelele mult asteptate si 3 pachete cu praf de slefuit fin si foarte fin.
A doua zi am realizat la servici pe hartie A3 un sablon pentru lipirea patratelor. Acest sablon l-am lipit pe hartie cu clei de lipit celuloza iar peste desenele patratelor am lipit cu acelasi clei bucatelele de ceramica.


Hartia cu patratele desenate lipita pe oglinda	Patratele cu fata in jos lipite pe hartie Cleiul este diluabil in apa.

Am folosit pentru lipirea patratelor de unealta vopsea pe baza de ulei care insa se usca foarte greu dar are avantajul ca odata uscata se dezlipeste foarte greu. Dupa ce am pus pe fiecare patrat o picatura suficient de mare pentru lipire am asezat unealta peste patrate si am pus pentru cateva minute o greutate de aprox. 2 kg.

Data: 19.01.2005 am incercat sa deslipesc hartia de pe oglinda si unealta. Am reusit prin inmuierea acesteia in apa calduta. Din pacate nici dupa 1 saptamana vopseaua nu s-a intarit suficient cat sa se inceapa slefuirea.
Am incercat sa slefuiesc in a 3-a saptamana (2 februarie 2005). Am slefuit cateva reprize si sambata 29 ianuarie 2005. Desi am crezut ca unealta a fost facuta perfect se pare ca nu toate patratele intra in contact cu oglinda. Am facut diferite figuri pe patrate si oglinda, dar am constatat ca doar o mica parte din figurile de pe unealta au disparut. De pe oglinda au disparut in intregime. Am hotarat sa fac 5 reprize cu oglinda deasupra si inca 5 cu oglinda dedesupt dupa care spal oglinda si unealta. Se va continua in felul acesta pana cand toate patratele vor intra in contact cu oglinda si se elimina toate zgarieturile care pot eventual aparea pe oglinda.

Data: 04.02.2005. am efectuat 9 reprize cu oglinda deasupra si 9 reprize cu oglinda dedesupt. Deja mai sunt doar cateva patrate care nu fac contact direct cu oglinda. Slefuirea deja merge foarte bine. Cu o zi inainte am facut o cantitate suficienta de abraziv folosind metoda frecarii a doua bucati de piarta de polisor sub apa. Apa a fost apoi filtrata si abrazivul umed a fost pus sa se usuce, a doua zi fiind apoi sitit cu o sita facuta din ciorap de dama.

Data: 05.02.2002 am facut 9 reprize cu oglinda deasupra si 9 reprize cu oglinda dedesupt, am spalat unealta si oglinda dupa cea de-a 5-a repriza. Va trebui sa am grija cand recuperez abrazivul in urma spalarii oglinzii si a uneltei. Daca nu e spalat si filtrat suficient, dupa uscare va ramane amestecat cu praf de faianta si praf de sticla care ingreuneaza foarte mult slefuirea.

Evolutia patratelor uneltei in contact cu oglinda, 02.02.2005, 04.02.2005 si 05.02.2005. S-a folosit marker permanent care nu poate fi dat jos decat prin slefuire. Se observa ca dupa circa 46 de reprize cu abraziv echivalent 80 majoritatea patratelor au intrat in contact cu suprafata oglinzii.

Data: 8.02.2005 am facut 7 reprize cu oglinda deasupra si 7 cu oglinda dedesupt. Am avut la dispozitie foarte putin praf (motiv pentru care am facut doar 7 reprize) cu care am facut 3 reprize mup/mdown si apoi am continuat cu praf marimea 230. Rezultatele nu s-au vazut asa ca la praful de 80. Am facut asadar o noua serie de abraziv 80 pe care o voi folosi maine la slefuit.

Data: 09.02.2005 am facut 4 reprize cu oglinda deasupra si 5 cu oglinda dedesupt cu praf echivalent marimea 80. A aparut o mica zgarietura pe marginea oglinzii care insa sunt sigur ca va disparea dupa maxim 10 reprize.

Data: 12.02.2005 am efectuat 14 reprize cu oglinda deasupra si 15 reprize cu oglinda dedesupt departite de 2 spalari ale uneltei si ale oglinzii. Am folosit praf marimea echivalenta 80 (homemade). Am incercat un experiment: am desenat din nou cercuri pe oglinda si “X”’uri pe patratele uneltei si am inceput sa slefuiesc. Figurile desenate au disparut dupa cele 5 reprize facute cu oglinda deasupra aproape in totalitate atat de pe unealta cat si de pe oglinda. Pe oglinda mai persistau pe margini usoare forme. Dupa inca 5 reprize efectuate cu oglinda dedesupt figurile de pe oglinda au disparut in intregime. De asemenea mai persista doar o mica urma de zgarietura pe oglinda care a aparut la reprizele din ziua precedenta de lucru. Voi incerca sa mai lucrez inca cateva reprize pana voi trece la operatia de finisare. Daca e senin voi determina distanta focala a oglinzii, aceasta fiind aproximativ de 1300 mm pana acuma.

Data: 19.02.2005 am inceput sa slefuiesc cu abraziv mai fin dupa ce in prealabil am facut toata saptamana rost de praf frecand cele doua pietre de polizor. Dupa ce am obtinut cantitatea dorita de praf, am trecut vineri dupa amiaza la separarea si decantarea prafurilor abrazive. Am obtinut praf decantat 1 minut (care continea si abraziv mai fin pe care l-am depozitat intr-un borcan acoperit cu apa) si abraziv de 30 de sec. Cel de 30 de sec l-am separat de apa si l-am depozitat intr-un recipient de plastic. Restul de praf care a ramas l-am uscat si apoi l-am sitit cu ajutorul unei site facute din ciorap. Acest praf l-am folosit azi pentru a face 17 reprize cu MOT si 17 reprize TOT. Oglinda a devenit vizibil mai fina, mai persista inca cateva mici puncte lasate de abrazivul de la slefuire. Deocamdata finisarea pare ca merge identic, atat in centru cat si pe margini. Voi mai face cateva reprize cu acest abraziv dupa care voi trece treptat la abrazivi mai fini.
Dupa ce voi trece de abrazivul de 30 de secunde voi realiza unealta pentru executia polizorului de smoala.

Data: 20.02.2005 am incercat proba creionului. Desi pe situl celor de la stelafane zicea ca trebuie sa folosesc abraziv fin, eu am incercat pe “uscat”. Am desenat pe oglinda linii orizontale si verticale obtinand diferite figuri (patrulatere). Am inceput sa slefuiesc cu oglinda dedesupt si dupa cateva curse mi-am dat seama ca ceva nu e in regula. Oglinda era “atacata” de unealta doar in zonele marginale lasand in centru o zona neatinsa de circa 10 cm. Am continuat cu oglinda deasupra si rezultatul a fost acelasi. Nu m-am multumit cu rezultatul obtinut si am incercat metoda expusa pe situl stelafane, folosind de data aceasta abraziv fin (cel cu care lucrasem cu o seara inainte). Am redesenat traseele pe oglinda cu un creion moale, am imprastiat uniform abrazivul pe oglinda si am inceput sa slefuiesc. Dupa cateva curse am observat ca oglinda devenea uniform “curata”, deci se slefuia si centrul. Am folosit curse de 1/3 din diametru.


Oglinda, dupa cateva curse executate fara abraziv	Unealta, cu diferite forme desenate pentru proba creionului	Oglinda, cu defectul de gaura centrala

Asadar am obtinut o chestie ciudata. Care poate fi cel mai bun test? Cel care s-a facut fara abraziv sau cel facut cu abraziv? Eu inchin sa cred ca prin folosirea abrazivului, s-a umplut golul din centru cu particule putin mai mari de abraziv si a inceput sa lucreze pe toata oglinda uniform. De revenit cu testul cand se va trece la abrazivul de 30 de sec.
Am mai facut 6 reprize MOT si 6 reprize TOT. Maine voi trece la praful decantat 30 de sec.

Data: 21.02.2005 am trecut la abrazivul mai fin (cel de 30 de secunde). Am efectuat 13 reprize MOT si 14 reprize TOT. Oglinda devine vizibil mai fina, atat in centru cat si pe margine. Ma deranjeaza faptul ca inca persista adevarate “gauri” ramase de la abrazivul de degrosare. Cel mai posibil ar fi ca sa incep sa pregatesc din nou prafuri abrazive pentru a reveni din nou la un abraziv mai mare, care sa-mi permita sa scot craterele.

Data: 22.02.2005 am facut unealta din gips pentru realizarea polizorului. Am achizitionat cu cateva saptamani inainte 2 kg de ipsos la pretul de 15.000 lei. Voi lasa unealta sa se usuce circa 2 saptamani, dupa care voi da 3 straturi de lac pentru impermeabilitate.

Data: 23.02.2005 am mai facut 4 reprize MOT si 4 TOT. Dupa ce am spalat oglinda si unealta am verificat suprafata oglinzii si am constatat ca este necesara revenirea la un abraziv mai gros pentru a scoate craterele mai mari ce au ramas de la abrazivii anteriori.

Data: 26.02.2005 am revenit la abrazivul mai dur pentru a scoate “caterele” mai mari care persisitau de la abrazivii de la degrosare. Am refacut o noua portie de abraziv si am continuat sa fac 14 reprize MOT si 14 reprize TOT in serii de cate 5 reprize MOT urmate imediat de alte 5 reprize TOT. Suprafata slefuita arata mai bine acum, mai persisita aprox. 20 puncte vizibile.

Data: 09.03.2005 dupa cateva zile in care am avut probleme de sanatate, iar restul plecat in delegatie, am reluat finisarea oglinzii cu abraziv sitat. Am facut 10 reprize MOT si 8 reprize TOT. Maine voi trece la praf decantat 10 sec.

Data: 10.03.2005 am finisat cu praf decantat 10 secunde. Am efectuat 11 reprize MOT si 11 reprize TOT. Suprafata oglinzii apare uniform finisata, mai persista cateva puncte, in rest totul e k. Intre timp am inceput sa lacuiesc si unealta pentru realizarea polisorului. Am dat pana acum 3 straturi care au fost in intregime absorbite de discul de gips.

Data: 19.03.2005, azi am inceput finisarea cu abraziv decantat 30-45 secunde. Pana acum totul decurge bine, suprafata pare uniform finisata. Cu cateva zile in urma am mai efectuat 7 reprize MOT si 7 reprize TOT. Azi am masurat si distanta focala a oglinzii si mi-a iesit aprox. 127 cm adica cu circa 10 cm mai putin decat mi-am propus. Tot azi a trebuit sa repar unealta, deoarece a cazut o bucatica de lac de pe spatele uneltei care punea in pericol corectitudinea acesteia.

Data: 21.03.2005 am efectuat 10 reprize MOT si alte 10 reprize TOT. Suprafata mai prezinta cateva mici gaurele pe care cred ca le voi scoate dupa inca vreo 2 zile cu abraziv decantat 20 de secunde. Nu am vazut zgarieturi (poate exista, dar sunt foarte fine). Duminica (ieri) am mai facut cateva reprize insa am renuntat deoarece mi se parea ca este ceva suspect intre unealta si oglinda (un graunte mai mare probabil). Am facut si testul cu proba de creion (am desenat doar pe matrita usor, cu un creion moale cateva forme “X”’uri pe fiecare patrat) si dupa aprox. 5 reprize cat am lucrat cu oglinda dedesupt, au disparut in intregime de pe unealta.

Data: 22.03.2005 am efectuat 11 reprize MOT si 11 reprize TOT. Totul a decurs bine pana acum, voi mai face probabil maxim 2 ture a cate 10-11 reprize pentru a vedea daca suprafata devine mai fina. Ieri am facut un lucru care trebuia executat de mult si anume am puncat centrul oglinzii cu ajutorul unui marker (punct de aprox. 8 mm) pentru a face cat mai bine colimarea. Rezultatul s-a vazut intradevar seara cand am testat telescopul pe planeta Saturn care s-a vazut exceptional la 130x desi turbulenta era foarte mare.

Data: 24.03.2005 am mai facut 4 reprize MOT si 5 reprize TOT, alternand cate 2 reprize MOT cu 2 reprize TOT. M-am oprit insa dupa a 5-a repriza TOT deoarece am auzit un zgomot ciudat facut de oglinda. Dupa ce am spalat oglinda am observat ca pe suprafata acesteia au aparut cateva zgarieturi fine. Am hotarat sa abandonez slefuirea cu abraziv decantat 30 de sec. Si am trecut la abrazivul WAO 15 primit de la Alin Tolea. Am spalat unealta si oglinda si am trecut apoi la decantarea abrazivului pentru a fi sigur ca nu contine abrazivi mai mari. Am efectuat 8 reprize MOT si 5 reprize TOT. Slefuirea a decurs bine, la sfarsit dupa ce am spalat oglinda am cautat urmele de zgarieturi insa nu le-am mai gasit.

Data: 27.03.2005 am efectuat 22 de reprize MOT cu abraziv WAO 15. Suprafata este destul de uniform finisata (nu se vad urme de la abrazivul anterior) pentru a trece la urmatorul abraziv.

Data: 29.03.2005 am trecut la abrazivul WAO 9. Am efectuat 12 curse, urmand ca maine sa mai fac cateva si sa trec la ultimul abraziv. La o inspectie a suprafetei, aceasta pare foarte bine finisata, si foarte important, pare uniform finisata. Nu am observat zgarieturi sau urme de zgarieturi. Am desenat pe unealta cateva puncte cu ajutorul unui marker, si acestea tind sa dispara uniform de pe patratelele din ceramica.

Data: 30.03.2005 am mai efectuat 8 reprize si am considerat ca sunt deajuns, deoarece nu se mai vedeau urmele abrazivului precedent la o marire puternica cu ajutorul unui ocular.

Data: 02.04.2005 am abandonat pentru cateva zile finisarea cu ultimul abraziv WAO5 pentru a construi polisorul de smoala. Dupa ce am am terminat de ales smoala, am incercat sa mai construiesc ceva la focuser. Astfel am reusit sa dau gaurile centrale pentru bara de 4 si gaurile pentru suruburile de reglaj. Dupa montarea tuturor componentelor am incercat functionarea acestuia si sunt foarte multumit de rezultate. Reglarea se face fin, fara sa existe “agatari” si se face foarte usor. De o deosebita utilitate este surubul de reglaj cu care se poate regla forta necesara pentru a roti butonul focuserului.


Focuserul fara tubul portocular (se observa pastilutele de teflon pe care aluneca tubul portocular.	Cu tubul portocular

Dupa ce am spalat si uscat smoala, am trecut la topirea acesteia utilizand un “pahar” de metal. Topirea a decurs bine, deoarece am facut-o pe foc mic. Intre timp am pregatit doua placi de sticla de 4mm pe care urma sa torn smoala. Am pregatit un vas cu apa calda in care am scufundat cele 2 placi. Dupa ce smoala a devenit fluida, am oprit focul si am inceput sa sapunesc bine cele doua placi pentru a evita lipirea smoalei de acestea. Am asteptat cateva minute pentru a permite smoalei sa se raceasca si sa devina mai vascoasa, si apoi am turnat smoala pe sticla. Din pacate, din cauza ca sticla isi pierdea foarte repede caldura acumulata, a crepat dupa cateva secunde la contactul cu smoala. Ideea era ca sa torn smoala pe o placa de sticla pe care pusesem 4 piulite de 6mm pe care urma apoi sa o presez cu o a doua placa de sticla pana ajungea la grosimea piulitei mai sus amintite. Operatia a esuat, insa am decis sa continui, deoarece puteam sa obtin cateva patrate decente. Al doilea esec a intervenit cand am pus a doua placa pentru a presa smoala. Din neatentie am pus-o cu partea uscata (in loc de partea nesapunita) fapt care a determinat lipirea smoalei de aceasta. Cu greu, am reusit sa deslipesc smoala si am decis sa continui desi nu mai aveam mari sperante. Dupa ce s-a racit, am inceput sa tai cu ajutorul unui cutit patratele cu latura de 2,5 cm (~1inch). Cum era si de asteptat dupa taiere, patratele aveau aceeasi dimensiune, insa grosimi diferite. Initial m-am gandit ca dupa lipirea acestora pe unealta si efectuarea presarilor la cald vor veni in contact cu oglinda, insa diferentele erau prea mari pentru acest lucru. Ideea salvatoare a venit in scurt timp: presarea individuala a patratelelor de smoala. Pentru acest lucru am pregatit 2 bucati de faianta, pe una dintre ele am lipit 4 piulite de 4mm formand un patrat cu latura de circa 4 cm. Ideea era ca sa incalzesc in apa fierbinte cate un patratel de smoala si apoi sa-l pun sub cele doua placi, impreuna cu o greutate pana cand smoala se presa la inaltimea piulitelor de 4mm. Ideea a fost foarte buna si a si functionat, desi la sfarsit am obtinut patratele nu foarte groase de smoala. Dupa ce am presat toate patratelele, am incercat sa le pun provizoriu pe unealta. Rezultatele se pot vedea mai jos.

Pentru presarea la cald voi incerca sa folosesc plasa pentru tantari, pentru a realiza santurile mici in patratele.

Data:19.04.2005. azi am reusit dupa multe zile in care am fost foarte ocupat sa finisez cu ultimul abraziv WAO5. Finisarea a decurs foarte bine, nu am vazut nici o zgarietura, si suprafata este uniform finisata. Intre timp in zilele pe care le-am avut mai libere am executat presarea la cald a polisorului de smoala. Din pacate plasa de tantari nu am gasit, in schimb am folosit un cutter pentru a realiza santurile mici in patrate.

Data: 20.04.2005 dupa ce am facut presarea la rece cu oxid rosu de fier m-am apucat la ora 20h30 sa polisez putin oglinda pentru a vedea cum merge polisorul. Desi nu ma asteptam, polisorul se comporta foarte bine, catre sfarsitul cursei de polisare, mergea foarte usor; Am testat oglinda dupa aprox. 20 de minute pentru a vedea cum avanseaza polisarea si am vazut ca si centrul si marginile erau a fel (asta in conditiile in care am lucrat atat cu oglinda deasupra cat si cu oglinda dedesupt).

Data 22.04.2005. Am continuat cu polizarea oglinzii. Pe cand am crezut ca totul decurge normal, am constatat cu stupoare ca se intampla ceva ciudat cu oglinda. Am hotarat sa fac un test sa vad daca polisarea decurge uniform. La teste s-a dovedit ca oglinda nu era polisata uniform, ci doar centrul pe un diametru de aprox. 10 cm si marginile (90%). Am presupus ca de vina este polisorul si am construit un cerc cu diametrul de 8 cm si un inel cu diametrul interior de 220 si am refacut presarile. Dupa cateva minute de lucru oglinda parea ca se corecteaza. Am mai lucrat si sambata, defectul s-a corectat mult mai bine. Sambata dupamasa am refacut presarile la cald si la rece. Urmeaza luni sa vad rezultatele dupa cateva ore de polisat.


22.04.2005 – 17h55m Se observa ca doar partea centrala si cea exterioara se poliseaza mai bine	22.04.2005 – 22h50m Am incercat polisarea cu curse pe coarda (mergand de la presupunerea ca polisorul nu este corect facut). Se observa ceva imbunatatiri.

23.04.2005 – 14h35m Am refacut presarea cu ajutorul unui inel si a unui cerc. Se observa o imbunatatire a procesului de polisare. Predomina un mic inel central, vizibil de culoare galbena.	23.04.2005 – 16h47m – dupa inca cateva curse am observat ca oglinda incepe sa redevina transparenta pe aprox. toata suprafata. Am refacut presarea la cald pentru a reveni la polisorul normal. Mai predomina inelul central.

Data: 26.04.2005. Am mai continuat cu circa 45 de minute de polisare, insa din cauza oboselii am abandonat lucrul. Mi-am propus totusi sa fac o verificare cu ajutorul metodei Foucault pentru a vedea mai bine defectul care predomina pe oglinda. Asadar am pregatit dispozitivul Foucault si oglinda, pe care am asezat-o chiar in bariletul construit pentru telescop. Am lasat oglinda circa o jumatate de ora si apoi am trecut la controlul optic. Imaginea vazuta am inregistrat-o cu ajutorul aparatului digital de fotografiat, si am facut si un filmuletz pentru a vedea efectele umbrelor defectelor. Oglinda pare sa aiba forma paraboliodala cu gaura centrala si margini tesite (inca nu sunt sigur) sau umflatura centrala si inel in exterior. Voi incerca sa studiez aceste defecte utilizand masca Couder.

Aspectul oglinzii prin inaintarea cutitului opac dupa centrul de curbura. Sursa de lumina la stanga ochiului, deplasarea cutitului se face de la dreapta spre stanga

Data: 30.04.2005. Am efectuat 30 de reprize cu oglinda deasupra si 30 de reprize cu oglinda dedesubt. Oglinda se prezinta bine deocamdata, nu exista defecte de suprafata (puncte, zgarieturi). Defectul optic inca mai persista. Voi folosi daca este necesar polisorul de la oglinda de 15 cm pentru racordarea suprafetei.

Data: 10.05.2005. Azi am testat oglinda cu ajutorul ecranului Couder. Desi initial am crezut ca am de a face cu o gaura centrala (forma apropiata de paraboloid) la teste s-a dovedit ca de fapt centrul oglinzii este mai ridicat. Am asadar o ridicatura centrala. Pentru corectie se foloseste in general polisorul cu marginile deprimate, sau un polisor mai mic cu care se poliseaza centrul oglinzii. Am inceput sa fac presarile la cald si rece cu ajutorul polisorului cu diametrul de 150mm de la vechea oglinda. Voi folosi curse normale de 1/3 centru peste centru si W efectuate cu oglinda dedesupt. Se va testa oglinda dupa circa 10 reprize. Azi am mai facut 10 reprize MOT si 5 reprize TOT cu ajutorul vechiului polisor.

Data: 14.05.2005. azi am continuat cu polisarea. Am construit un inel cu raza exterioara de 254mm si cea interioara de 180 mm pe care l-amfolosit pentru presarea la cald (pentru rabaterea marginii polisorului). Am efectuat 40 de reprize MOT si 7 reprize TOT. Dupa aceea am efectuat inca 5 reprize MOT de data aceasta dupa ce am efectuat presarea la cald pentru a aduce polisorul la forma initiala (fara inel). Rezultatele nu sunt foarte bune.

Data: 18.05.2005. Azi m-am hotarat sa lucrez dupa o anumita metoda: si anume sa polisez 3 reprize cu oglinda deasupra COC si apoi 3 reprize cu oglinda excentric, dupa care am facut o presare la rece de 5-10 minute (am pus peste oglinda o galeata cu circa 3 litri de apa). Am efectuat astfel 18 reprize MOT COC si 18 MOT excentric. La controlul foucault s-a dovedit ca ridicatura centrala s-a redus foarte mult, si in plus a ajuns sa fie identica cu zona de 50-60% a oglinzii. Deocamdata profilul oglinzii este de forma de farfurie cu centrul ridicat. Aspectul oglinzii este foarte bun, deja centrul e aproape polisat. Si in zilele urmatoare voi continua la fel.

Data: 19.05.2005. Am lucrat seara dupa ora 18. Am incercat sa fac curse si reprize cat mai diversificate: MOTL (oglinda deasupra curse laterale) – 13 reprize, MOT COC (curse centrate cu oglinda deasupra) – 18 reprize, MOT W (oglinda deasupra curse de parabolizare) – 6 reprize, TOTL (unealta deasupra curse laterale) – 5 reprize, TOTL COC (unealta deasupra curse centrate 1/3D) – 5 reprize, MOT PS (curse de parabolizare speciale) - 1 serie. Am realizat si 3 presari la rece in total de 50 de minute. Defectul prezentat mai sus inca predomina. In zilele urmatoare voi folosi metoda de parabolizare cu polisorul stea, pentru a adanci centrul si a turti marginile.

Data: 20.05.2005, am lucrat cu oglinda deasupra si curse normale de 1/3 insa lent si fara bruscari ale oglinzii. Am incercat pe cat posibil sa conduc oglinda cat mai corect pe polisor. La inceput am simtit cum in unele locuri oglinda parea ca agata “ceva” insa dupa cateva reprize senzatia a disparut. Am realizat in total 19 reprize MOT COC si 3 CP (presari la rece).
Defectul de pe oglinda s-a redus mult insa mai persista.

Data: 21.05.2005, am lucrat cu oglinda deasupra cu polisorul modificat (presat cu steaua de hartie). Am hotarat sa lucrez cateva reprize dupa care sa fac controlul optic. Am lucrat la inceput 7 reprize MOTCOCS, urmate de un CP si apoi inca 4 MOTCOCS. A urmat un control optic care a aratat ca defectul dispare incet de pe oglinda. Am mai continuat cu 17 reprize MOTCOCS si doua CP. A urmat un nou control optic, care a aratat ca am obtinut o sfera cat de cat buna. Cu ocularul imaginea firului subtire de lumina aparea acuma clar (inainte, cand defectul era mai pronuntat la focusarea fascicolului de lumina aparea o lumina difuza in jurul acestuia). Defectul prezent pe oglinda este acum mult mai redus. Citirile de pe oglinda cu ajutorului ecranului Couder arata diferente mici de (0,7 mm) intre fereastra 2 si 3 si 0 fata de altele. Pentru a fi sigur ca defectul este redus in totalitate am mai efectuat inca 8 reprize MOTCOCS, dupa care am incalzit oglinda in apa calda si am efectuat o presare la cald pentru a sterge steaua de pe polisor. Centrul oglinzii, vazut de aproape prezinta foarte putine puncte, insa marginile sunt mai mate. Voi continua sa polizez cu oglinda deasupra si apoi cu oglinda dedesupt pana ce marginile vor deveni corecte din punct de vedere optic.

Data: 23.05.2005. Am mai efectuat 35 de reprize MOT COC pentru a mai scoate din punctele existente pe marginea oglinzii. Am facut si 3 presari la rece.

Aspectul oglinzii in data de 23.05.2005. Se observa ca defecte o ridicatura centrala (insa mica, care poate fi ignorata fiind obturata de secundara) si ridicatura marginala TUE? si foarte putin din defectul de ondulatii multiple.

Din pacate pe oglinda mai persista puncte pe zonele marginale care nu pareau ca se scot la polisare. Am hotarat sa trec a doua zi la parabolizare.

Data: 24.05.2005. Azi am trecut la parabolizare. Am efectuat 9 reprize MOT W si am obtinut 1,23*Lambda. In data de 25 am mai efectuat mai multe reprize diferite TOT si MOT si am ajuns in final la Lambda/1.106. Zona centrala se pare ca este prea adanca in timp ce zona marginala este prea ridicata (TUE)?.

Data: 29.05.2005. Desi parabolizarea mergea bine, faptul ca marginile nu erau bine polisate m-au determinat sa revin la polisare, deoarece doresc sa fac o oglinda cat mai perfecta. Am facut pana acuma mai multe reprize MOT si TOT COC (nu le-am mai tinut socoteala). Am hotarat ca sa nu incep parabolizarea pana nu scot toate defectele si punctele de pe marginile oglinzii. Ca termen limita pentru terminarea oglinzii am ales data de 10 iunie 2005.

Data: 08.06.2005. am reusit in cele din urma sa polizez cat de cat si marginile oglinzii, (se mai vad puncte doar la o privire atenta) si m-am apucat de parabolizare. Ca sa mai castig timp am inceput sa parabolizez cu o unealta modificata (in forma de stea). Problema care a aparut a fost ca pe oglinda au aparut mai multe forme ciudate (ca si cum ar fi fost o suprafata proaspat arata) din cauza ca polisorul nu a facut contact cu toata suprafata oglinzii. Oglinda a capatat insa forma dorita de parabola (deocamdata lambda/1.15). Defectul banuiesc ca a aparut si din cauza ca nu am rotit oglinda decat dupa 10 curse, in loc sa o rotesc mai des, si am si grabit timpul necesar pentru o miscare de dute vino.

Data: 12.06.2005. teoretic azi am terminat oglinda. Din cauza unor greseli stupide (nu am spalat unealta inainte de a incepe parabolizarea, desi stiam ca s-a facut cu o zi in urma curatenie la mine in camera) am zgariat oglinda (cu un graunte de nisip cazut de pe o galeata). Ulterior am gasit grauntele (ceva silicat de culoare alba), insa a fost prea tarziu.
Zgarietura este in partea marginala a oglinzii, are aspectul unui fir de par si are aprox. 4 cm lungime. O alta zgarietura insa mult mai fina sa gaseste paralel cu aceasta la aprox 1,5 cm de prima, care se poate scoate usor cu abraziv fin.

Ca defecte pe oglinda se mai poate observa faptul ca centrul este mult mai clar fata de marginile acesteia. Marginile apar usor colorate in albastru, mai pronuntat spre margini.
Defecte optice (sesizabile cu aparatul Foucault):

1. Gaura centrala – cu aparatul foucault a reiesit faptul ca zona 1 si zona 2 sunt prea adanci, adica sunt “overcorected”;
2. Zona 5 trebuie tesita, in prezent ea apare ca defect TUE – turned up edges sau inel marginal in relief (defectul persista de la polisare, insa l-am ignorat nefiind asa de pronuntat, ceea ce s-a dovedit a fi o greseala imensa).
3. Zonele de pe oglinda apar in felul urmator:
a) zona 1 – overcorected;
b) zona 2 – overcorected;
c) zona 3 – overcorected;
d) zona 4 – overcorected;
e) zona 5 – undercorected;
4. Pe ansamblu, cu ajutorul programului Foucault, am gasit ca oglinda se situeaza in jurul valorii a Lambda/2.
5. Vizual, oglinda ar trebui sa mearga bine pana la aprox. 250 de ori.
6. Deocamdata, am hotarat sa aluminizam oglinda asa cum se prezinta in momentul de fata, sa-i testam calitatea optica, urmand ca in toamna sa reiau procesul de finisare, polisare si parabolisare, pentru a obtine cel putin lambda/10. Tot atunci voi recurge si la aluminizare+protectie la IOR.

Aspectul oglinzii in data de 11.06.2005:

Aspect de parabola lambda/2 cu defect TUE si zona 1 si 2 overcorected.

20.06.2005. Am revenit din nou la sfera pentru a corecta defectele.

La sugestia lui Alin am hotarat sa trimitem oglinda la Bucuresti la IOR pentru aluminizare. In acest scop am incercat sa corectez cat mai mult oglinda. In final, aspectul oglinzii la lambda/8.

Se observa ca defecte ce au ramas o margine ridicata urmata de un TDE. Ca suprafata oglinda este lambda/8. Nu am avut ocazia sa testez oglinda pe stele deoarece a trebuit sa o trimit la Bucuresti. Oglinda am trimis-o la inceputul lunii iulie. Intre timp am continuat cu constructia partii mecanice a telescopului.
Am inceput prin cautarea de materiale precum placaj, suruburi, holzsuruburi, prenadez, etc.
Cel mai gros placaj pe care am putut sa il procuram a fost de 10 mm la pretul de aprox. 600 de mii de lei. Placajul a venit la dimensiunile de 120*200 cm. Din acesta am taiat pentru inceput un nou set de inele pentru secondary cage, deoarece celelalte erau prea slabe si se imbinau greu.

	Am taiat piesele pentru secondary cage- 2 inele, si pentru cusca principalei. Toate acestea au fost taiate utilizand un fierastrau pendular electric. Am imbinat toate piesele si am constata ca se potrivesc perfect. Am construit si bariletul oglinzii secundare utilizand lemn usor de brad si aluminiu.
	Piesele pentru fixarea tuburilor de aluminiu. Tuburile de aluminiu le-am procurat cu ajutorul tatalui meu. Sunt de 21mm diametru exterior si perete de 1 mm. In ciuda grosimii mici a peretelui sunt foarte rezistente.

Vopsirea bariletului secundarei s-a facut cu vopsea negru mat.	Asa arata camera mea in luna iulie :).

In asteptarea oglinzii am incercat sa fac cat mai multe operatii de construire a telescopului. Piesele laterale pentru miscarea in latitudine trebuiau facute din placaj mai gros. Singura solutie era lipirea a doua placaje de 10 mm pentru a obtine o grosime cat de cat acceptabila. Insa solutia lipirii nu mi se parea foarte rigida, asa ca am dublat cuplarea dintre cele doua piese cu suruburi de 3 mm, in numar de 9 pentru fiecare piesa dupa cum se vede si in imagine.

Telescopul a fost terminat in luna august. Primul sau "first light" a avut loc intr-o zona foarte frumoasa, cu un cer excelent (lacul de acumulare Bezid). O greseala imensa a fost lipirea oglinzii secundare pe barilet cu toata suprafata. Telescopul avea din aceasta cauza aspect de astigmatism. Defectul a fost corectat ulterior prin lipirea oglinzii cu 3 puncte utilizand silicon.

Concluzii:
Desi poate plictisitor pentru unii, jurnalul poate fi luat sub forma unui mic ghid pentru constructia unui telescop si a unei oglinzi in special. Personal, jurnalul m-a ajutat sa-mi dau seama de greselile pe care nu mai trebuie sa le fac pe viitor.
Astfel, foarte important, trebuie sa se evite pe cat posibil controlul optic in fazele de inceput ale polisarii. Cum s-a vazut, din cauza interpretarii gresite a unui defect, s-au aplicat corectii gresite, care au stricat mai mult suprafata optica. De asemenea este foarte importanta pastrarea curateniei in locul in care se face polisarea. Si un graunte mic de abraziv poate face ravagii. Nu recurgeti la solutii alternative, asa cum am procedat cu vopsirea cu vopsea a uneltei de gips. Folositi lacuri, pe care le dati in mai multe straturi. Testati impermeabilitatea stratului aplicat prin scufundarea uneltei in apa. Daca nu isi schimba culoarea, sau nu apar pete inchise inseamna ca hidroizolatia s-a facut bine. Faceti discul de gips suficient de gros, e chiar indicat sa fie mult mai gros decat oglinda.
Nu recurgeti la probe gen "proba creionului" daca nu cunoasteti tehnica. In ultima faza a finisarii aceasta proba poate fi nefasta, putand duce la zgarierea suprafetei optice.

In prezent (2006) telescopul descris mai sus este principalul nostru instrument de observatie. Vizual cat si fotografic se prezinta excelent, avand imagini foarte bune la grosismentele pe care ni le permitem momentan cu ajutorul ocularelor si un Barlow 2x (250x) atat in cazul studierii suprafetelor planetare cat si a obiectelor deepsky. In vara anului 2006 am construit o platforma ecuatoriala care a deschis telescopului noi orizonturi de studiu.
Dorim sa le multumim tuturor celor care ne-au ajutat in derularea acestui proiect ambitios: Alin Tolea (America), Felician Ursache (Sf. Gheorghe), Adrian Bruno Sonka (Bucuresti), Matei Silviu (Bucuresti).