Jurnal telescop 14.7 inch

JURNAL DE CONSTRUCTIE TELESCOP DOBSON 14,7 INCH (37,4cm)

Dupa aproximativ 3 ani si jumatate de la demararea proiectului de constructie a ultimului nostru telescop cu oglinda de 25cm (10 inch), am considerat ca este timpul sa mai facem un pas inainte si sa abordam un proiect mai ambitios, de construire a unui telescop mai performant, cu o oglinda mai mare. Ca urmare a cunostintelor dobandite pana acum, impreuna cu experienta acumulata dupa cateva constructii reusite, am stabilit ca diametrul oglinzii noului nostru telescop sa fie de aproximativ 40cm. Dupa cateva esuari de procurare a discului de sticla (in vara anului trecut) salvarea a venit tot din partea prietenului nostru Alin Tolea. Cu ajutorul lui Alin am reusit sa procuram din SUA un blank cu diametrul de 14,7 inch (37,4cm) dintr-o sticla mai speciala si anume cuartz (fused silica cuartz) impreuna cu abrazivii si materialele aferente constructiei oglinzii. Cuartzul este o sticla mai speciala, fiind mai dura si mai rezistenta din punct de vedere mecanic ca sticla obisnuita. De aceea, pentru obtinerea unei suprafete care sa respecte criteriile de calitate optice, grosimea cuartzului nu trebuie sa fie la fel ca si a sticlei obisnuite. Folosirea unei sticle (cuartz) de grosime redusa are urmatoarele avantaje: greutate mica, rezistenta mecanica echivalenta cu o sticla mult mai groasa, racire mai rapida a oglinzii (se poate trece la observatii mai repede decat in cazul unui telescop obisnuit), punct de topire de 2 ori mai inalt ca pyrex (coeficientul de dilatare este de aprox. 7 ori mai redus decat al pyrexului). Pentru usurinta in utilizare si transportarea cat mai usoara la locul de observatii, telescopul va fi construit dupa modelul 15" Ultra Compact de la Obsession Telescopes.


Blank fused silica cuartz 14,7 inch (37,4cm)	Comparaţie – blank 14,7“ si un CD

Date tehnice si caracteristici:
Diametru blank– 374mm
Grosime – 20mm
Greutate - aprox. 4.5 kg
Material: fused silica (cuartz)
Curbura – pregenerata la F/5.1 (distanta focala ~1900mm)

Faza I - realizare oglinda principala

Cea mai importanta piesa intr-un instrument astronomic este obiectivul acestuia, in cazul nostru oglinda principala. Cu cat diametrul obiectivului este mai mare, cu atat instrumentul va reusi sa adune mai multa lumina, permitand observatorului sa patrunda mai adanc in spatiul cosmic. Prima faza a proiectului o constituie realizarea oglinzii principale.
Pentru realizarea suprafetei optice a oglinzii avand curbura pregenerata la F/5.1 sunt necesare urmatoarele operatii:

Finisare cu abrazivi de diferite granulatii pentru reducerea rugozitatii suprafetei si obtinerea unei sfere perfecte;
Polizare cu oxid rosu de fier sau oxid de ceriu pentru redarea luciului caracteristic sticlei;
Parabolizarea suprafetei optice. Parabolizarea este indispensabila in acest caz (F/5.1). In caz contrar calitatea imaginilor observate prin telescop va avea de suferit.

Detalii privind pasii si metodele de lucru pentru construirea unei oglinzi se pot citi in sectiunea articole - Oglinda telescop. Cei care doresc mai multe detalii ne pot scrie la adresele de mail mentionate in sectiunea despre noi.

07.05.2008 - START proiect
12.05.2008 - procurare materiale pentru turnarea matritei (uneltei pentru finisarea suprafetei oglinzii).

La realizarea operatiei de finisare trebuie avut in vedere procurarea unui disc de sticla de acelasi diametru (sau minim 80% din diametrul oglinzii) dar care sa aiba suprafata convexa, si curbura sa se potriveasca cu cea a oglinzii. Unii opticieni recomanda realizarea unei matrite de metal, convexitatea realizandu-se la strung sau la masina cu comanda numerica (CNC).

Cea mai uzuala metoda, folosita pe scara larga de constructorii amatori de oglinzi consta in realizarea matritei din ghips. In momentul de fata (mai 2008) acesta se poate procura de la magazinele de constructii la pretul de aprox. 2,5 lei/2kg. Dupa turnarea matritei si uscarea acesteia (care poate dura de la cateva zile la cateva saptamani), se va aplica pe toate suprafetele lac nitro pentru a o proteja de actiunea distructiva a apei in timpul finisarii. Pentru operatia de finisare, pe suprafata convexa a matritei se vor lipi placute de ceramica cu diametrul de 1" pentru oglinzi cu diametrul mic si mediu si placute de 2" pentru oglinzi mai mari. Acestea se pot procura "de afara", insa pot fi obtinute si prin taierea unei faiante obisnuite de baie.

13.05.2008 - turnarea matritei de ghips (ipsos)
Pentru realizarea matritei am folosit 4kg de ghips si 3 l de apa. Ghipsul trebuie bine amestecat cu apa, pana se obtine o pasta omogena, de consistenta unei vopsele pe baza de ulei (deci cat mai fluid). Sticla (oglinda) se aseaza pe o suprafata cat mai plana, se acopera cu celofan pentru impachetat alimentele (pentru a evita lipirea ghipsului) iar in jurul ei se infasoara un inel de carton, rezistent la apa, care se va fixa cu banda adeziva. Inaltimea inelului trebuie sa depaseasca de cel putin 2 ori grosimea sticlei. In cazul oglinzii de 37,4cm grosimea matritei de ghips va trebui sa fie de minim 3cm pentru a evita deformarea acesteia in timpul finisarii/polizarii. Ghipsul se va prepara intr-un recipient suficient de mare, de exemplu o galeata. Aceasta se va umple cu o cantitate de 1.3 ori mai mica decat cea a ghipsului pe care doriti sa-l preparati, in cazul meu am folosit 3 l de apa pentru 4 kg de gips. Ghipsul se toarna usor in galeata si se amesteca continuu cu un bat. Dupa obtinerea cantitatii dorite de ghips pentru realizarea matritei, se mai adauga apa, daca pasta nu este suficient de fluida, sau ghips daca mai este necesar. Daca se lucreaza in interior, este indicat sa puneti sub oglinda cartoane, pungi de nailon sau covoare vechi, deoarece in timpul turnarii exista riscul ca o parte din ghips sa curga prin spatiul dintre inelul de carton si oglinda. Pasta de ghips se toarna repede peste oglinda deorece se intareste rapid. Dupa turnare, sticla trebuie miscata (agitata) usor, pentru a permite bulelor de aer prinse in interior sa fie evacuate si pentru ca ghipsul sa se distribuie uniform pe toata suprafata oglinzii (sticlei)..


Sticla pregatita pentru realizarea matritei. Dupa acoperirea suprafetei cu celofan pentru impachetat alimente, in jurul blankului se infasoara un inel de carton care se fixeaza cu banda adeziva. Ghipsul se prepara intr-un recipient suficient de mare, de exemplu o galeata veche. Procurati din timp suficient ghips pentru a realiza o matrita cu grosimea egala cu aprox. 1/10 din diametrul sticlei.	Ghipsul trebuie sa fie cat mai fluid, pentru a adera bine la suprafata concava a oglinzii. Turnarea se face rapid, pentru a evita intarirea prematura. Inelul de hartie poate fi desprins dupa circa 5 minute de la turnare, nu inainte insa de a testa cu degetul duritatea ghipsului turnat.

Inelul de hartie a fost desprins. Urmeaza desprinderea matritei de pe oglinda, operatie care se face cu grija pentru a evita deformarea acesteia sau spargerea discului de sticla. Se aplica o presiune usoara, laterala pana cand matrita este indepartata mai mult de 2/3 din suprafata oglinzii apoi se ridica usor dintr-o parte.	Timpul scurs pana la uscarea matritei de ghips, este folosit pentru pregatirea abrazivilor si procurarea altor materiale precum lac, pensule, solutie pentru lipit patratele de ceramica. In imagine sunt pregatiti abrazivii SIC80, 120, 220, 320, 500, WAO25, 15, 9, 5 folositi pentru finisare si oxidul de ceriu care va fi folosit in faza finala, pentru polizarea oglinzii. Placutele de ceramica si abrazivii au fost comandati din SUA prin intermediul lui Alin.

02.06.2008 – am achiziţionat o cutie de lac nitro la preţul de 8 lei, nitrodiluant (2 lei) şi o pensulă la preţul de 2 lei. Am dat circa 3 straturi de lac peste unealtă, urmând ca miercuri 04 iunie 2008 sa dau ultimele straturi de lac.


După circa 2 săptămâni unealta a devenit albă, foarte compactă şi uşoară	După primele straturi de lacuri unealta a început să capete luciu, şi sa capete o uşoară nuanţă gri.

04.06.2008 – am dat ultimele straturi de lac pe matriţă. Între timp am pregătit plăcuţele de ceramică şi le-am aşezat pe suprafaţa concavă a oglinzii. Pentru a avea spaţii egale între plăcuţe am folosit despărţitoare din cauciuc pentru gresie cu lăţimea de 6mm.

06.06.2008 -am pregătit matriţa pentru operaţia de lipire a plăcuţelor ceramice. După o scurtă testare a impermeabilităţii uneltei am trecut la lipirea pătratelor de ceramică. Pentru lipire am folosit aceeaşi metodă ca in cazul oglinzii de 25cm, si anume plăcuţele au fost aşezate cu faţa în jos pe suprafaţa concavă a oglinzii, iar apoi pe spatele fiecărui pătrăţel am aplicat o picătură de vopsea pe bază de ulei. Operaţia a durat mai mult de 20 de minute, iar la sfârşit, matriţa a fost aşezată cu faţa convexă peste plăcuţe.


Plăcuţele sunt pregătite pentru lipire	Lipirea s-a derulat deocamdată cu succes. Unealta şi oglinda sunt lăsate câteva zile pentru a permite vopselei să se usuce.

A. Degrosarea oglinzii

In mod normal degrosarea este folosita pentru generarea curburii dorite in cazul unei oglinzi sau lentile. In cazul nostru sticla a venit cu curbura pregenerata la F/5.1, fiind generata cu o unealta automatizata. Avantajul unui blank care are curbura pregenerata este enorm, practic se scurteaza foarte mult timpul necesar slefuirii unei oglinzi, degrosarea fiind operatia care necesita timp si munca bruta. Degrosarea se va folosi in acest caz pentru a permite matritei sa copieze fidel curbura oglinzii (toate placutele sa intre in contact cu oglinda), precum si pentru a atenua urmele lasate de unealta folosita la generarea curburii.

17.06.2008 - am realizat primele reprize de lucru cu abraziv SIC nr.80. Pentru a ma asigura de bunul mers al lucrului, am desenat pe placutele matritei si pe oglinda diferite figuri geometrice si in timpul lucrului am urmarit modul in care se uzau zonele pe care erau desenate. Deocamdata, curbura matritei se potriveste bine cu cea a oglinzii, formele desenate au disparut aproape uniform. Pana in prezent am realizat circa 16 reprize MOT (oglinda deasupra). Urmele ramase pe oglinda de la generarea curburii inca persista, asa ca mai este nevoie de cateva reprize de lucru.


Inainte de inceperea slefuirii, pe placutele de ceramica ale uneltei au fost desenate diferite figuri geometrice, in cazul de fata s-au trasat diagonalele patratelor. Acest lucru este necesar, pentru a putea evalua calitatea matritei. In cazul in care matrita a fost corect realizata (toate placutele ceramice intra in contact cu suprafata oglinzii), figurile desenate trebuie sa dispara in mod uniform dupa cateva reprize de lucru.	La fel s-a procedat si in cazul oglinzii. Aici au fost desenate cateva raze si cercuri concentrice. Daca operatia de realizare a matritei a fost realizata cu succes, si in acest caz figurile desenate se vor uza uniform, semn ca oglinda intra in contact cu matrita pe toata suprafata.

Primele reprize au fost realizate intr-un post de lucru improvizat pe balcon, folosind un scaun de bucatarie. Pentru a asigura planeitatea suprafetei de lucru, si pentru ca matrita sa se sprijine cu toata suprafata pe bancul de lucru, am folosit un covor gros pe care l-am asezat intre scaun si matrita.	Dupa 16 reprize de lucru cu oglinda deasupra, majoritatea patratelor de ceramica au redevenit albe. Lucrul trebuie sa continue pana cand toate patratele intra in contact cu suprafata oglinzii. Dupa ce toate placutele redevin curate, se repeta operatia de desenare si se reia slefuirea.

19.06.2008 - azi am realizat in total 30 de reprize de lucru cu abraziv SIC nr.80 (din care 18 MOT si 12 TOT). Am folosit curse centru peste centru cu oglinda deasupra si oglinda dedesupt alternand reprizele la intervale de cate 15-20 de minute. Placutele sunt in intregime in contact cu suprafata oglinzii. Lucrul cu abrazivul SIC80 trebuie sa mai continue deoarece pe oglinda mai persista urmele uneltei cu care a fost generata curbura.


Matrita si oglinda pregatite pentru o repriza de lucru.	In timpul lucrului, trebuie avut grija ca praful abraziv sa fie raspandit pe toata suprafata matritei, si sa nu se lucreze fara apa, deoarece in acest caz pot aparea defecte pe oglinda.

Dupa cele 30 de reprize oglinda a redevenit curata pe toata suprafata. Urmele ramase de la generarea curbei sunt aproape invizibile	Figurile desenate pe matrita au disparut in totalitate, semn ca toate placutele au intrat in contact cu suprafata oglinzii

21.06.2008 - am realizat in total 62 de reprize de lucru cu abraziv SIC nr.80 din care 30 cu oglinda deasupra (MOT) si 32 cu matrita deasupra (TOT). Am folosit aceleasi curse centru peste centru. Curbura placutelor si a oglinzii se potrivesc perfect, astfel ca voi trece la finisare, folosind urmatorul abraziv si anume SIC120. Urmele ramase pe suprafata oglinzii de la generarea curburii au devenit invizibile, iar "accidentele" lasate de abrazivul SIC80 sunt uniforme pe toata oglinda. Faza de degrosare a oglinzii s-a incheiat.

B. FINISAREA

Finisarea este operatia prin care oglinda se aduce la forma unei sfere cat mai perfecte inlaturand in acelasi timp accidentele produse la degrosare. Operatia se face in mai multe etape trecand la abrazive din ce in ce mai fine. Trecerea de la un abraziv brut la unu fin se realizeaza etapizat si numai dupa o inspectie atenta a suprafetei oglinzii. Practic, accidentele de pe suprafata oglinzii trebuie sa fie uniform distribuite si sa aiba aceeasi dimensiune.

30.06.2008 - am inceput finisarea cu abrazivul SIC nr.120. Am efectuat 14 reprize cu oglinda deasupra (MOT) si 25 de reprize cu matrita deasupra (TOT). Distanta focala a oglinzii fiind sub 190cm (determinata prin metoda proiectiei Soarelui cu oglinda udata din abundenta) e necesar ca lucrul sa continue cu metoda de finisare cu matrita deasupra (TOT).

01.07.2008 - am realizat in total 40 reprize de lucru cu abraziv SIC nr.120 din care 10 cu oglinda deasupra (MOT) si 30 cu matrita deasupra (TOT). Pe suprafata oglinzii mai persista cateva puncte de la abrazivul precedent, insa per ansamblu finisarea decurge bine.

07.07.2008 - am realizat in total 40 reprize de lucru cu abraziv SIC nr.120 din care 20 cu oglinda deasupra (MOT) si 20 cu matrita deasupra (TOT). La o privire atenta, in lumina puternica se mai disting din pacate urme de la generarea mecanica a suprafetei, ceea ce ma determina sa continui cu abraziv 120 pana la disparitia totala a acestora.

10.07.2008 - am realizat in total 30 reprize de lucru cu abraziv SIC nr.120 din care 10 cu oglinda deasupra (MOT) si 20 cu matrita deasupra (TOT). Mai sunt necesare cateva interventii cu abraziv 120, dupa care voi trece la abrazivul urmator SIC 220.

19.07.2008 - am realizat in total 19 reprize de lucru cu abraziv SIC nr.120 din care 12 cu oglinda deasupra (MOT) si 7 cu matrita deasupra (TOT). Dupa o inspectie atenta a suprafetei am trecut la abrazivul SIC 220 cu ajutorul caruia am realizat 27 reprize MOT si 17 reprize TOT. Privita sub un unghi mic, suprafata reflecta obiectele stralucitoare. In timpul lucrului oglinda merge "ca pe ulei" semn ca suprafata este o sfera fara defecte de "musca" sau hiperbola.

21.07.2008 - am realizat 14 reprize cu oglinda deasupra (MOT) si 14 reprize cu matrita deasupra (TOT). Lucrul cu abraziv SIC nr.220 s-a incheiat.

30.07.2008 - am realizat 33 reprize cu matrita deasupra (TOT) si 24 reprize cu oglinda deasupra (MOT) cu abraziv SIC 320. Distanta focala masurata prin metoda proiectiei discului Soarelui este de aproximativ 180cm.

09.08.2008 - am realizat 12 reprize cu matrita deasupra (TOT) si 12 reprize cu oglinda deasupra (MOT) cu abraziv SIC 320. Am realizat un test al suprafetei care imi indica faptul ca oglinda are pana in prezent o suprafata sferica buna.

12.08.2008 - am turnat 2 matrite de ghips pentru realizarea polizorului, una cu diametrul apropiat de oglinda (38cm) iar cealalta cu diametrul de 25cm. La turnarea matritei mici, din neatentie a aparut o zgarietura pe oglinda, care m-a determinat sa revin la abrazivul SIC220. Dupa circa 30 de minute de lucru MOT si TOT aceasta a disparut in totalitate. De retinut, ca pe viitor sa torn matritele pana nu trec la abrazivii fini.


Turnarea matritei subdiametrale	Turnarea matritei subdiametrale

14.08.2008 - am revenit la abrazivul SIC 320 si am realizat 12 reprize cu matrita deasupra TOT si 12 reprize cu oglinda deasupra MOT. Intre timp am fost nevoit sa refac in unele locuri stratul de lac pentru a evita patrunderea apei si deformarea matritei.

19.08.2008 - am continuat finisarea cu abrazivul SIC 320 si am mai realizat 10 reprize cu matrita deasupra TOT si 10 reprize cu oglinda deasupra MOT. Dupa inspectia suprafetei cu o lupa puternica am trecut la abrazivul SIC 500 si am realizat 8 reprize cu oglinda deasupra.

23.08.2008 - am realizat 20 de reprize cu oglinda deasupra si 20 de reprize cu matrita deasupra cu abraziv SIC500. In paralel cu constructia oglinzii am inceput si conceperea si constructia partii mecanice a telescopului. Constructia partii mecanice a telescopului am demarat-o cu bariletul oglinzii principale. Conceptia bariletului a fost realizata in Autocad iar partile componente (bara profil patrat 20x20mm si platbanda 25x5mm) le-am achizitionat de la un magazin de profil pentru o suma modica.


Partile principale ale cadrului bariletului oglinzii principale (Autocad)	Partile principale ale cadrului bariletului oglinzii principale
25.08.2008 - am realizat 12 reprize cu oglinda deasupra si 12 reprize cu matrita deasupra cu abraziv SIC500 (reprize alternative impreuna cu Laurean). Am folosit o lupa puternica pentru a testa suprafata oglinzii pe margini si centru. In paralel am reusit sa fac si cateva poze prin intermediul lupei folosind o lanterna in spatele oglinzii. Aspectul granulatiei este identic atat pe marginea suprafetei oglinzii cat si in centru, semn ca finisarea cu abraziv SIC500 se poate incheia.

Aspectul granulatiei pe marginea oglinzii dupa abrazivul SIC500. Crop 100% din imaginea fotografiata cu camera digitala printr-o lupa (oglinda luminata "din spate" cu LED albastru)	Aspectul granulatiei pe centrul oglinzii dupa abrazivul SIC500. Crop 100% din imaginea fotografiata cu camera digitala printr-o lupa (oglinda luminata "din spate" cu LED albastru)

29.08.2008 - am trecut la abrazivul WAO si am realizat 10 reprize cu oglinda deasupra si 10 reprize cu matrita deasupra cu abraziv WAO25. Pentru a ma asigura de faptul ca oglinda si unealta sunt in contact pe toata suprafata am refacut testul cu desenele unor figuri pe cele doua suprafete. Dupa cateva reprize de lucru urmele markerului au disparut in totalitate si uniform.

01.09.2008 - prima zi calendaristica de toamna am intampinat-o cu lucrul la oglinda cu abraziv WAO 25 realizand 10 reprize cu oglinda deasupra si 10 reprize cu matrita deasupra. Trecerea la un abraziv mai fin se va face dupa ce majoritatea urmelor de la abrazivul SIC500 vor deveni invizibile.

06.09.2008 - am continuat lucrul la oglinda cu abraziv WAO25 si am mai realizat 18 reprize cu oglinda deasupra si 18 reprize cu matrita deasupra. Suprafata finisata este uniforma si in consecinta se poate trece la lucrul cu urmatorul abraziv.

06.09.2008 - lucrul la oglinda a fost continuat cu abraziv WAO15 cu care am realizat 15 reprize MOT si 15 reprize TOT. Tot azi am terminat de lacuit cele doua unelte din care se va construi polizorul de smoala.

09.09.2008 - am realizat 10 reprize TOT si 10 reprize MOT cu abraziv WAO15. Intre timp am pregatit abrazivul WAO9 (decantare, spalare) pentru lucrul la oglinda de a doua zi. Oglinda reflecta deocamdata slab filamentul unui bec la un unghi mai mic de 45 de grade.

10.09.2008 - am realizat 10 reprize TOT si 9 reprize MOT cu abraziv WAO9. Lucrul cu WAO9 si oglinda deasupra este dificil deoarece abrazivul cu apa se scurge repede printre patrate si trebuie alimentat foarte des. Cu toate acestea, dupa doar 19 reprize de lucru oglinda incepe sa reflecte foarte bine sub un unghi mai mare de 45 de grade. Soarele este vizibil si daca oglinda se tine perpendicular pe directia acestuia.

13.09.2008 - am inceput constructia polizorului de smoala. Pentru inceput am procurat niste smoala (din pacate in cantitate mai mica) pe care am topit-o si am realizat patrate cu latura de 2cm. Acestea vor fi folosite pentru constructia unui polizor subdiametral cu diametrul de 25-26cm.


Smoala a fost topita la foc mic utilizand un recipient metalic	Dupa topire, am pregatit din timp 2 placi de gresie care au fost incalzite in apa calda si apoi sapunite pentru a evita lipirea smoalei in momentul turnarii. Pentru a obtine aceeasi grosime a smoalei am folosit 4 piulite de 3mm grosime pe care le-am asezat in cele 4 colturi ale placii inferioare

Dupa turnarea smoalei se realizeaza presarea ei cu ajutorul unei placi identice de gresie (incalzita in apa calda). Deoarece am folosit piluite, presarea se opreste automat in mometul in care placa superioara intra in contact cu acestea.	Dupa presare, urmeaza taierea unor fasii de latime identica. In cazul nostru am hotarat ca aceste fasii sa aiba latimea de 2cm. Din acestea se vor taia patrate cu latura de 2cm.

In cazul in care polizorul are dimensiuni mai mari este necesar sa se repete procesul de topire/turnare a smoalei pana se obtine cantitatea necesara de placute de smoala	Din fasiile de smoala obtinute s-au taiat patrate de smoala cu latura de 2cm si grosime constanta de 3.2mm

15.09.2008 - am realizat 10 reprize TOT si 10 reprize MOT cu abraziv WAO9. Operatia de finisare s-a incheiat pana in momentul de fata cu succes. Suprafata oglinzii este uniform finisata atat pe centru cat si pe margini.

16.09.2008 - am continuat cu constructia polizorului si am lipit placutele de smoala pe matrita de ghips (care a fost in prealabil lacuita pentru a evita deformarea ei la umezeala). Lipirea am realizat-o cu petrol (dat pe matrita) iar apoi patratele au fost presate manual pe caroiaje trasate cu o zi inainte.


Aspectul oglinzii dupa terminarea finisarii	Dupa lacuire, pe suprafata matritei au fost trasate caroiaje cu pozitia pe care o vor ocupa placutele de smoala. Polizorul trebuie sa fie asimetric, in asa fel incat centrul acestuia sa fie cat mai aproape de coltul unui patrat de smoala.

Lipirea patratelor de smoala am realizat-o cu petrol si presare manuala	Aproape de final. Urmeaza taierea patratelor care depasesc suprafata polizorului si presarile la cald si la rece.

22.09.2008 - prima zi de polizare. Am polizat doar o jumatate de ora pentru a vedea cum se comporta polizorul de smoala. Am revenit la presarile la cald deoarece mai erau cateva patrate care nu faceau contact cu oglinda cu toata suprafata. Pentru un mai bun contact si pentru a retine mai bine oxidul de ceriu am imprimat pe polizor prin presare la cald urmele unei plase pentru tantari. Primele miscari realizate au fost W'uri peste suprafata oglinzii. Dupa o inspectie la lumina, am constatat ca marginile au luat-o inainte, obligandu-ma sa revin asupra miscarilor. Dupa cateva incercari am considerat ca sa continui cu miscari centru peste centru cu depasirea marginii oglinzii cu 1-2 cm.


Aspectul polizorului de smoala dupa presarea la rece cu oxid de ceriu.	Detaliu: se observa urmele plasei de tantari, utile pentru un mai bun contact cu oglinda si retinerea in microcanale a oxidului de ceriu

23.09.2008 - am realizat impreuna cu Laurean o ora de polizare cu miscari centru peste centru 1/3R urmate de curse pe coarda pana aproape de marginea oglinzii. Oglinda incepe sa isi recapete luciul, insa neuniform, marginile sunt inca inaintea celorlalte zone. Voi incerca in zilele ce urmeaza sa folosesc miscari circulare pentru a vedea efectul acestora.


Oglinda si polizorul subdiametral pe bancul de lucru. Pentru fixarea oglinzii de banc, am folosit 4 placi de placaj de 8mm grosime. Pentru a evita aparitia astigmatismului, sub oglinda am pus o patura groasa, in asa fel incat aceasta sa se sprijine cu toata suprafata pe bancul de lucru..	Aspectul oglinzii dupa o ora de lucru cu curse centrate 1/3 si pe coarda. Se observa ca zona centrala este inca difuza. De asemenea un inel mai deschis la aprox.70% cauzat de cursele centru peste centru (unde au avut efect marginile polizorului) si marginea extrema a oglinzii care este cea mai bine polizata (pericol de TDE?).
24.09.2008 - am realizat inca o ora de polizare cu pauze dupa 1/2 ore pentru spalarea oglinzii. De data aceasta am folosit doar miscari circulare pe suprafata oglinzii. La sfarsitul controlului cu LED albastru am observat faptul ca mare parte din defectele anterioare s-au diminuat.

Aspectul oglinzii (dupa o ora si jumatate de la inceputul polizarii). Ca miscari am folosit curse circulare. Persista in continuare zona 70% care pare mai bine polizata, si centrul care inca nu a fost atins in totalitate de procesul de polizare	Aspectul oglinzii (dupa doua ore de la inceputul polizarii). Zonele de pe suprafata oglinzii tind sa devina uniform polizate (sa reflecte uniform intensitatea luminoasa). Am folosit aceleasi miscari circulare, care par sa fie benefice in cazul acestei oglinzi

25.09.2008 - am realizat o ora de polizare cu pauza dupa 1/2 ore pentru spalarea oglinzii. Oglinda s-a polizat mai bine, insa sunt unele portiuni din suprafata care raman in urma. Dupa ce m-am consultat cu Alin Tolea, am hotarat sa revin la constructia unui polizor full diametru. Zilele urmatoare voi face patratele urmand ca in pauzele necesare pentru presarile la cald a polizorului, sa lucrez la partea mecanica a telescopului.


Aspectul oglinzii (dupa doua ore si jumatate de la inceputul polizarii-25.09.2008).	Aspectul oglinzii (dupa trei ore de la inceputul polizarii). Se observa ca zona 90% si centrul oglinzii raman in urma. De asemenea la controlul optic se observa faptul ca dupa zona de 90% marginea este rabatuta. Din acest motiv voi continua polizarea dupa ce voi construi un nou polizor full diametru.

Pana la construirea noului polizor, am mai lucrat la partea mecanica a telescopului, si anume la bariletul oglinzii principale. In imagine bare de sustinere a triunghiurilor, realizata din aluminiu profil U.	Sistemul bariletului a fost proiectat in softul PLOP, unde s-a ales ca varianta sprijinirea pe 18 puncte. Partile care compun sistemul sunt 3 bare de sustinere, 6 triunghiuri si 18 puncte de sprijin care vor fi realizate din dopuri de cauciuc cu diametrul de 17mm si grosimea de 8mm.

10.10.2008 - am terminat de construit noul polizor cu diametrul de 38cm. Polizorul a fost necesar deoarece oglinda nu se poliza uniform pe toata suprafata cu vechiul polizor subdiametral. In plus am fost atentionat de Alin Tolea de eventualele pericole ce pot aparea pe parcurs, mai ales ca nu am mai folosit pana acum polizoare subdiametrale. Dupa ce am procurat smoala de la dl. Nemes am trecut rapid la constructia polizorului. Presarea la cald a mers foarte bine, deoarece am avut grija din timp sa fac patratele cu grosime constanta.

11.10.2008 - am realizat 2 presari la cald. Deja dupa prima presare toate patratele erau in contact cu oglinda. Pentru siguranta am realizat a doua presare la cald, presare prin care am imprimat si microcanalele cu ajutorul unei plase pentru tantari. A urmat presarea la rece, cu ajutorul oxidului de ceriu. Intre timp, dupa ce am studiat cateva modele de aparate Foucault, am trecut la proiectarea unui aparat slitless ca cel de la acest link.

13.10.2008 - am realizat o ora de polizare cu oglinda deasupra cu noul polizor. Pana acum polizarea merge foarte bine, nu sunt probleme cu inaintarea oglinzii si nici zone in care "agata" oglinda, semn ca toate patratele de smoala sunt in contact perfect cu oglinda. In pauza de presare la rece am lipit cateva parti componente ale aparatului Foucault urmand ca maine sa le fixez cu holzsuruburi.


Oglinda pregatita pentru o repriza de lucru MOT. Pana in prezent oglinda insumeaza 4 ore de polizare.	Aparatul Foucault slitless. Este o varianta usor de construit ce poate atinge o precizie de masurare de 0,01mm

15.10.2008 - ora 18h30m am inceput sa polizez cu oglinda deasupra si am lucrat 30 de minute. Din 10 in 10 minute alimentam matrita si oglinda cu oxid pentru a evita lucrul "pe uscat". La ora 19h08m am refacut alimentarea cu oxid si am lasat nesupravegheata oglinda pentru cateva secunde. In acest timp, oglinda a alunecat pe suprafata matritei si a cazut jos, pe covor. Combinatia riscanta de post de lucru ingust, oglinda din cristal de cuart si distanta de circa 1,2m au contribuit la distrugerea iremediabila a oglinzii, dupa cum se poate observa mai jos. Din aceasta cauza, proiectul va fi suspendat, pana la achizitionarea unui nou blank.

Din pacate, 5 luni de munca, proiecte si investitii s-au pierdut din cauza distrugerii blankului de 14,7inch. Deocamdata proiectul va fi suspendat pana la achizitionarea unui nou blank.

Proiect suspendat
Ultima actualizare: 25.10.2008