Acest articol NU se adreseaza celor care vor sa isi construiasca un telescop ci celor care vor sa isi cumpere unul. Deci va-ti hotarat sa va procurati un instrument, bravo. In urmatoarele idei voi incerca sa va lamuresc cu privire la tot ce inseamna intrumente astronomice in mare.

       Prima data trebuie sa tineti minte de aceste sfaturi:

1.         Invatati cateva constelatii si sa stiti unde se gasesc cele mai vizibile planete, pentru ca printr-un telescop este greu de tintit un obiect anume. Pentru asta va recomand niste siteuri de unde puteti sa luati harti ale cerului gratis si informatii www.skymaps.com, www.cloudynights.com, www.astronomydaily.com.  Tot timpul aveti nevoie de harti ale cerului cu voi cand iesiti la observatii.

2.    Inregistrati-va la diferite pagini si forumuri de astronomie pentru a fi la curent cu ultimele informatii. Va recomand www.skyandtelescope.com (aici puteti gasi informatii si stiri de ultima ora), www.astroclubul.org (este portalul roman cu forumuri pentru astronomie).

3.         Inscrieti-va la un club sau cerc de astronomie (este unul aproape in fiecare colt al tarii). Puteti sa luati contact cu diferite instrumente, aveti cui sa ii adresati diferite intrebari si mai ales are cine sa va ajute, puteti iesi la observatii cu grupul, puteti analiza viata de astronom, bucuriile si dezamagirile.

        Acestea fiind spuse putem sa trecem mai departe. Pentru inceput s-ar putea ca un telescop sa nu fie cel mai recomandat, ci un binoclu (poate aveti unul in casa chiar fara sa stiti). Toti astronomi profesionisti au intodeauna un binoclu langa ei. De ce? Pot privi cerul cu usurinta, pot analiza zona unde vor sa pozitioneze telescopul si nu in ultimul rand pot observa obiectele ceresti foarte mari precum comete, nebuloase, roiuri stelare, etc.

        Cel mai recomandat este unul 7X50 sau 6X30. Prima cifra (7 sau 6) reprezinta puterea de marire iar a doua (50 sau 30) este diametrul obiectivelor. Cel mai recomandat este cel cu cele mai mari obiective pentru a aduna cat mai multa lumina.

        Majoritatea astronomilor opteaza pentru 10X50, cu toate ca este mai greu de manevrat (trebuie tinut fix la o astfel de putere). Eu recomand un 7X50. In final sunt si binoclurile "gigant" care pot oferi  imagini uimitoare, asta daca stii cum sa il "manuiesti". Dar pentru moment nu va cumparati un "gigant", o sa stiti mai tarziu daca aveti nevoie de el.

        Concluzia este ca un binoclu nu este la fel de fascinant precum un telescop, dar tineti minte urmatoarele sfaturi:

1.     Un binoclu ieftin este mult, mult mai bun decat un telescop ieftin.

2.     Un binoclu bun poate sa te tina o viata de om. De-a lungul timpului poate o sa ai mai multe instrumete, iar cand o sa ti-l schimbi o sa ai nevoie de un binoclu sa tragi cu ochiul la cer.

Telescoape!

        Intreaba mai multi oameni care este scopul unui telescop, sansele sunt ca ei sa raspunda "ca face obiectele indepartate mai mari". Este scopul telescopului sa faca obiectele mai mari? Fa un test. Intr-o seara senina, iesi afara dintr-o camera puternic iluminata si du-te afara intr-un loc cu cat mai putina lumina. Vezi ceva? Probabil ca nu. Dar este din ce in ce mai bine. De fapt dupa ceva timp o sa te intrebi de ce nu ai vazut atatea stele de la inceput. De ce vezi acum? Ai schimbat magnitudinea stelelor? Sau ai marit cerului? Desigur ca nu. Dar ce ai facut? Ai schimbat cantitatea de lumina pe care ochii tai o aduna, fiindca in intuneric pupilele tale se maresc si asa intra mai multa lumina in ochi.

        Deci, principala functie a unui telescop este sa adune lumina. Cu cat capteaza mai multa lumina cu atat este mai bine. Suprafata care aduna lumina unui telescop este un disc, iar aria discului creste cu patratul razei. Crescand putin in diametru obtii rezultate mari. Un binoclu de 7X50 aduna de doua ori mai multa lumina decat unul de 7X35 chiar daca seamana aproape la fel. Diferenta dintre o oglinda de  250mm si una de 300mm este de 44% mai multa lumina, nu-i rau pentru 50mm diferenta?!

        Deci trebuie sa iti cumperi cel mai mare telescop pe care ti-l poti permite.

    Tipuri de telescoape

        Telescoapele de azi pot fi impartite in trei tipuri:

         1. Refractoare

            Refractoarele sunt de fapt lunetele pe care le stim, si reprezinta prima imagine a unui telescop. Daca intrebi o persoana cum arata un telescop o sa iti spuna ca arata ca o luneta. Lunetele aduna lumina printr-o lentila la un capat, iar la celalalt capat o focuseaza pentru ocular. Refractoarele aproape ca au disparut la un moment dat, de vina fiind calitatea lentilelor. Odata cu aparitia flouritei (un tip de sticla), luneta si-a reintrat in drepturi.

        Avantaje: Are potential pentru imagini bune, nu are obstructie in calea luminoasa.

       Dezavantaje: Aberatie cromatica (apar unele culori nedorite la corpurile stralucitoare) chiar si la cele mai bune lunete, refractoarele cu diametre mari pot fi uriase ca si constructie, sunt cele mai scumpe.

         2. Reflectoare

            A fost inventat de Sir Isaac Newton. Foloseste pentru a capta lumina o oglinda parabolica, pozitionata in spatele tubului si focuseaza la capatul tubului (unde se afla ocularul). Lumina, la captul tubului, este reflectata de o oglinda secundara la 90 grade.

        Avantaje: Cel mai ieftin instrument, sunt mai portabile decat refractoarele de acelasi diametru, nu au aberatie cromatica.

        Dezavantaje: Are obstructie datorita secundarei, pierdere de contrast, sunt mari in comparatie cu schmidt-cassegrin, poate necesita colimari (centrarea oglinzilor) dese.

        3. Schmidt-Cassegrain

            Sunt ultimele in domeniu si folosesc atat oglinzi cat si lentile. Termenul stiintific este de catadioptric dar nu prea este folosit.

            Avantaje: Sunt cele mai compacte, sunt mai ieftine decat lunetele, pot fi ghidate prin PC cu usurinta.

           Dezavantaje: Sunt mai scumpe decat reflectoarele, imaginile pot fi uneori mai proaste decat la lunete sau reflectoare, se condeaza foarte usor.

Monturi

        Orice instrument (in afara de binoclu) nu il tinem in mana. Telescopul are un suport numit montura care este folosit la ghidare. Tipuri de monturi:

        1.Dobson

        Sunt cele mai folosite. Sunt fabricate in special din lemn si se folosesc la reflectoarele. Sunt mici ca inaltime si usor de fabricat. Nu se folosesc cu refractoare si catadioptrice. Folosesc ca si sistem de coodonate pe cele locale. Pot urmari cerul fara ajutorul uman daca i se monteaza un sistem de urmarire.

       2.Alt-azimutale

        Se folosesc la toate tipuri de telescoape, se fabrica din metal, plastic si lemn. Se gasesc in special la telescoapele ieftine. Implica si un trepied sau stativ. Folosesc ca si sistem de coodonate pe cele locale. Pot urmari cerul fara ajutorul uman daca i se monteaza un sistem de urmarire.

       3.Ecuatoriale

        Sunt cele mai bune. Sunt doar din metal. Pot urmari cerul mai bine, decat celelalte monturi de mai sus, daca sunt echipate cu motorase. Folosesc sistemul de coordonate ecuatorial (adica se misca in R.A. si DEC)

Pe care sa-l cumpar?

        Prin anii 60' si 70' newtonienele au dominat. Din anii 80' astronomii au realizat potentialul telescoapelor schmidt-cassegrain, astfel firmele Meade si Celestron sau intrecut in diferite modele si facilitati (chiar si acum o mai fac). Dupa aceea au reaparut refractoarele cu noile lentile din flourite si astfel avem cele trei modele.

        In ciuda superioritatii lunetelor bune sau a costurilor mici a reflectoarelor majoritatea aleg un S-C (schmidt-cassegrain) ca prim instrument. De ce? Pentru ca este mai usor de manevrat, chiar si in ciuda diametrelor mari.

        Un telescop cu oglinda de 114mm (4.5") sau 150mm (6") este excelent pentru inceput, sau o luneta de 80mm cu o montura buna. Pentru un pret relativ mic aveti un instrument portabil si capabil.

        Evitati plagiaturile si lunetele ieftine pe al caror ambalaj scrie ca poate marii de sute de ori (ex: 675X), pentru ca sigur este o porcarie. Puterea maxima de marire este de obicei 2 X diametrul obiectivului in mm (ex: daca avem o luneta de 60mm, atunci puterea maxima este de 120X ori). Astfel de telescoape se gasesc aproape oriunde si incercati sa le evitati cat mai mult posibil.

      Vreau sa ma repet odata NU CUMPARATI TELESCOAPE DE LA MAGAZINE NEAVIZATE (METRO, CORA, MAGAZIN DE JUCARII, etc.) alea nu sunt telescoape. Va vor omori entuziasmul pentru astronomie.

        Despre newtoniene vreau sa spun ca sunt cele mai confortabile si mai manevrabile, ocularul este la o inaltime confortabila (comparativ cu lunetele).

        Multi astronomi nu stiu ce le trebuie si isi cumpara mai multe telescoape, eu NU recomand asta la inceput. Daca ai un refractor de 80mm si ai in plan ca intr-un an sa iti iei un telescop de 250mm, asta da. Astfel o sa ai un instrument pentru campuri mari si unul pentru planete si stele duble.

       Evitati orice gand de astrofotografie, pentru acum. O sa fii prins pana peste cap cu manuirea si manevrarea telescopului. Multi se apuca de astrofotografie si cand vad ca nu fac fata se lasa de astronomie.

        Evita studierea in exces a diferitelor cataloage si descrieri detaliate si cumpara unul, ca oricum o sa-l schimbi.

        In concluzie daca tot nu te-ai decis, sa iti zic eu ce as face. Mi-as lua un newtonian de 150mm cu montura dobson. De ce? Este simplu, usor de utilizat, inveti multe de la el. Este important sa gasesti tu obiectele nu calculatorul, este destul de mare pentru a putea vizualiza cu usurinta multe obiecte ceresti.

Evita "Febra marimii"

        In astronomie este o zicala: "cel mai bun telescop este cel pe care il folosesti cel mai des". Asa ca un telescop cu cat este mai mare cu atat este folosit mai greu si implicit mai rar. Telescoapele cu cat sunt mai mari sunt si mai pretentioase asa ca un telescop mic este folosit mai des. Sa zicem ca plecati la munte pentru un weekend, ce va luati cu voi? Telescopul de 250mm care cantareste in jur de 10kg-15Kg sau o luneta de 60mm care are in jur de 1kg. Este senin afara si vreti sa vedeti ce face cometa care tocmai trece la periheliu, ce faceti? Va montati telecopul de 250mm sau va luati luneta de 80mm intr-o mana si fugiti afara. Astea sunt doar cateva exemple.

Oculare

        Pentru inceput nu va trebuie o intreaga colectie de oculare ci doar cateva pentru puteri mari si mici de marire, un barlow si un filtru, doua. Pentru a va putea alege un ocular am descris mai multe tipuri mai jos.

        Ramsden si Huygens sunt oculare cu doua lentile, camp de 30 grade. Campul de vedere mic, numeroase aberatii, nu sunt corectate la marginea campului. Se gasesc cu cele mai ieftine instrumente.

        Kellner: contin trei lentile si au un camp in jur de 45-50 de grade. Sunt corectate de toate aberatiile, in mare. Bune.

        Orthoscopic: contin 4 lentile, au un camp de 45 grade, erau cele mai folosite, sunt corectate de aberatii, sunt bune la observatiile planetare.

        Plossl: contin 4 sau 5 lentile, au un camp in jur de 50-52 grade, sunt foarte bine corectate de aberatii, sunt cele mai folosite.

        Erfles: nu prea mai sunt folosite, au 6 lentile, au un camp de 60-65 grade, putina aberatie la marginea campului. Pe cale de disparitie. Mai nou TeleVue face astfel de oculare.

        Radian: au 6 lentile, 60 grade camp, corectate.

        Panoptic: au 6 lentile, 68 grade camp, foarte bine corectate de aberatii.

        Nagler: au 7-8 lentile, 82 grade camp, reprezinta cireasa de pe tort.

        Barlow: este un accesoriu foarte util deoarece acesta dubleaza sau tripleaza puterea de marire. Introdus intre ocular si telescop barlow iti da avantajul ca mareste "eye relief" (foarte ajutator celor care poarta ochelari).

Ce pot vedea?

    Asta depinde de mai multi factori, calitatea instrumentului, conditiile atmosferice si calitatile tale. Avand in vedere ca nu poti controla doua dintre ele tu trebuie sa inveti cat mai multe despre cer si mai ales constelatii. Multi isi iau telescoape cat mai mari dar "intelectual" raman la acelas nivel. Pentru a putea vedea cat mai multe trebuie sa petreci cat mai mult timp cu telescopul si sa privesti cerul. Un observator experimentat poate a vazut obiectele messier iar un incepator se schinuie sa prinda nebuloasa Orion.

    Ce poti vedea cu un telescop reflector de 150mm:

1. Toate obiectele messier, care contin nebuloase, galaxii, roiuri stelare.

2. Toate planetele in afara de Pluto. Inele lui Saturn, marea pata roie a lui Jupiter, calotele glaciare ale lui Marte.

3. Sute de cratere pe Luna.

4. Pete Solare cu un filtru adecvat. NU TE UITA LA SOARE FARA FILTRU.

5. Sute de alte obiecte.

Rezumat:

1. Chiar si un binoclu ieftin este mai bun decat un telescop ieftin. Un binoclu este util mereu.

2. Evita magazine universale care vand si telescoape ieftine pe langa paine, lapte, papetarie, etc.

3. Un telescop aduna lumina. Cel mai bun telescop este cel mai mare posibil. Pentru inceput recomand un telescop de 150mm.

4. Dar daca telescopul este prea mare s-ar putea sa nu il folosesti niciodata.

5. Nu ai nevoie mai mult de 2-3 oculare, minim kellner si un barlow.

© Catalin Alexandru, Paduraru